关于申请和文献检索服务指南报告-2009， 罗马尼亚

3.9. Lipsa de unitate.

Dacă revendicările cererii nu se referă la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate astfel încât să formeze un singur concept inventiv general, cercetarea documentară va fi în mod normal restrânsă la prima invenţie sau grup de invenţii unitar revendicat, dacă solicitantul căruia i s-a notificat lipsa de unitate, nu indică altceva (art.40 alin.(13) şi (14) din regulament). Pentru celelalte invenţii ale cererii se va efectua o cercetare în cadrul cererilor divizionare (art.19 alin. (3) din lege şi Art.39 din regulament).

3.10. Cadrul tehnologic al invenţiei.

În anumite împrejurări poate fi de dorit ca obiectul cercetării documentare să se extindă la un aşa numit “cadru tehnologic” al invenţiei. Acesta ar putea include:

-

preambulul primei revendicări, adică partea care precede expresia “caracterizat prin aceea că”;

-

stadiul anterior al tehnicii care în introducerea descrierii este precizat a fi cunoscut, dar nu este identificat prin referinţe specifice;

-cadrul tehnologic general al invenţiei (adesea numit “stadiul general al tehnicii”).

4. Cercetarea documentară suplimentară.

În procedura de examinare a cererii de brevet, poate fi necesară efectuarea unei cercetări documentare suplimentare, de exemplu în una din următoarele situaţii: a) solicitantul a amendat revendicările, conţinutul lor depăşind caracteristicile tehnice pentru care a fost efectuată iniţial cercetarea (art.40 alin.(8) şi (9)); b) completarea sau lămurirea suficient de clarăşi completă de către solicitant a unor aspecte ale invenţiei care au determinat efectuarea unei cercetări incomplete sau declararea imposibilităţii de înctocmire a raportului (art.40 alin.(10) lit.c), g) sau art.41(6)); c) modificarea opiniei examinatorului, în legătură cu lipsa noutăţii, activităţii inventive, unităţii invenţiei sau excluderii de la brevetabilitate; d) în cazul unei cereri de brevet provenită din conversia unei cereri de model de utilitate care a cuprins un set de revendicări modificate de către solicitant în sensul măririi numărului de obiecte pentru care s-a solicitat protecţie prin cererea de brevet, inclusiv prin eventuala mărire a ariei de protecţie solicitate iniţial prin cererea de modelul de utilitate. (Art.15 din Legea nr. 350 din 12 decembrie 2007 privind modelele de utilitate, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.851 din 12 decembrie 2007); e) reluarea procedurii de examinare, urmare a unei hotărâri de admitere a unei contestaţii sau cereri de revocare a brevetului.

5. Cercetarea documentară suplimentară pentru rapoartele documentare întocmite de o autoritate de cercetare internaţională.

(1)

În cererile de brevet internaţionale (PCT) pentru care România figurează ca stat desemnat sau după caz ales, în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi în care există deja un raport de cercetare PCT, acesta va fi completat cu un raport efectuat în bazele/colecţiile de documente interne ale OSIM.

(2)

În situaţia în care deschiderea fazei naţionale în România s-a efectuat cu alte revendicări decât cele din raportul de cercetare documentară PCT întocmit, acesta va fi completat cu un raport de cercetare documentară efectuat de examinatorul român.

(3)

Ca regulă generală, se va evita dublarea activităţii şi cercetarea documentară suplimentară, iar examinatorul român se va baza în cea mai mare măsură pe raportul de cercetare documentară efectuat de o autoritate internaţională de cercetare.

(4)

Cercetarea documentară PCT se efectuează în conformitate cu PCT International Search and Preliminary Examination Guidelines.

CAPITOLUL II

PROCEDURA DE CERCETARE DOCUMENTARĂ

1. Pregătirea cercetării documentare

(1)

La primirea unei cereri de brevet de invenţie, examinatorul trebuie să analizeze cererea pentru a stabili obiectul invenţiei revendicate, va face o analiză a conţinutului revendicărilor în baza descrierii şi desenelor şi având în vedere consideraţiile de la capitolul I. Examinatorul trebuie să studieze toate detaliile revendicărilor, descrierii şi desenelor, pentru a identifica problema tehnică obiectivă de rezolvat care stă la baza invenţiei, conceptul inventiv care a condus la soluţia ei de rezolvare, caracteristicile (tehnice) esenţiale ale soluţiei, reflectate în special în revendicări, rezultatele precum şi efectele obţinute. Dacă în descriere există caracteristici tehnice considerate de examinator a fi esenţiale pentru rezolvarea problemei, dar acestea nu sunt cuprinse în revendicări, cercetarea documentară se va extinde şi la aceste caracteristici.

(2)

Dacă în procedura de examinare de fond se constată unele deficienţe de formă nesoluţionate în procedura de examinare preliminară, se vor notifica aceste deficienţe solicitantului în prima notificare adresată acestuia împreună cu obiecţiile din examinarea în fond a cererii de brevet (Art.43 alin.(2) din regulament). Astfel de deficienţe pot consta în erori materiale ale cererii, cum ar fi de exemplu: numerotarea incorectă a paginilor sau figurilor, prezenţa unor desene în textul descrierii sau revendicărilor etc., sau în existenţa unor elemente care se încadrează în prevederile art.9 alin.(1) lit.a) din lege (ordine publicăşi bune moravuri).

(3)

Documentele citate în cererea de brevet trebuie să fie examinate dacă sunt menţionate ca un punct de plecare al invenţiei revendicate, ca prezentând stadiul tehnicii sau ca soluţii alternative la problema (tehnică) respectivă, sau dacă ele sunt necesare pentru o înţelegere corectă a cererii. Totuşi, când astfel de documente citate se referă doar la nişte detalii, care nu sunt direct relevante pentru invenţia revendicată, ele pot să nu fie luate în considerare.

(4)

Dacă în descriere este citat un document care nu este publicat sau, nu este accesibil examinatorului şi documentul apare ca fiind esenţial pentru înţelegerea corectă a invenţiei, în măsura în care cercetarea documentară nu ar fi posibilă fără a cunoaşte conţinutul acelui document, examinatorul trebuie să amâne cercetarea şi să ceară solicitantului, să-i furnizeze o copie a documentului, dacă este posibil în limita de timp pentru pregătirea raportului de cercetare documentară (art. 27 alin.(4) din lege). Dacă nu se primeşte nici o copie a documentului în timp util, examinatorul va încerca mai întâi să efectueze documentarea şi apoi, dacă este necesar, să indice în raportul de documentare că a fost necesar ca documentarea să fie restrânsă sau să declare că documentarea nu a fost posibilă (art.41 alin.(6) din regulament).

(5)

Raportul parţial întocmit sau declaraţia de neefectuare a cercetării documentare va fi motivată de faptul că prin imposibilitatea consultării documentului citat, invenţia nu este suficient dezvăluită, potrivit art.18 alin.(1), total sau parţial, iar OSIM publică faptul că raportul de documentare nu a putut fi întocmit (art.40 alin.(12) din regulament). Dacă solicitantul transmite totuşi documentul după efectuarea raportului, cercetarea documentară va fi efectuată sau după caz, suplimentată. În această situaţie, în cadrul examinării de fond se poate întocmi un supliment al raportului de documentare pentru elementele noi aduse în revendicări, care se încadrează însă în prevederile art. 27 alin. (5) din lege (art. 40 alin. (19) din regulament).

(6)

Examinatorul trebuie apoi să studieze rezumatul cu care se va publica cererea (art.21 din regulament) împreună cu titlul invenţiei şi dacă există, desenele ce urmează a fi publicate o dată cu rezumatul. Deoarece rezumatul trebuie să se refere la cerere, aşa cum a fost ea depusă, conţinutul definitiv al acestuia se stabileşte înainte de efectuarea cercetării, pentru a nu fi influenţat, în mod nedorit, de rezultatele cercetării. Dacă publicarea cererii trebuie efectuată înainte de redactarea raportului de cercetare (publicaţie A2), examinatorul trebuie să stabilească indicii¹ de clasificare a cererii potrivit prevederilor art.34 din regulament înainte de efectuarea

Simbol sau cod de clasificare internaţională cercetării; şi se va verifica dacă rezumatul se referă la cererea respectivăşi nu există nicio contradicţie cu titlul invenţiei sau cu clasele internaţionale atribuite cererii. Informaţiile în legătură cu rezumatul, titlul invenţiei şi, dacă există, desenele respective ce urmează a fi publicate cu cererea, sunt transmise solicitantului printr-o notificare ce însoţeşte raportul de cercetare documentară, în cazul unei publicaţii A1 (Art.40 alin.(15) din regulament). Dacă raportul de cercetare documentară este publicat separat, aceste informaţii nu sunt comunicate în notificare.

2. Strategia cercetării documentare.

(1)

După terminarea operaţiilor premergătoare cercetării, în care s-a determinat obiectul invenţiei, examinatorul îşi va pregăti o strategie proprie, definind obiectul cercetării sale cât mai precis posibil. De multe ori, acestui scop îi servesc una sau mai multe revendicări, dar este posibil ca ele să trebuiască a fi generalizate pentru a acoperi toate variantele de realizare a invenţiei. În acest moment trebuie luate în calcul consideraţiile referitoare la obiectele excluse de la brevetabilitate (cap.VII) şi la lipsa unităţii invenţiei (cap.VI). Examinatorul poate fi determinat, de asemenea, să restrângă obiectul cercetării documentare datorită unor aspecte neclare nesemnificative (a se vedea pct.1(2)).

(2)

În continuare, examinatorul trebuie să apeleze la diverse ecuaţii de căutare care să conducă la găsirea unor documente ce urmează a fi consultate în scopul cercetării. Procesul de cercetare va fi interactiv, astfel încât examinatorul îşi va reformula ecuaţiile de căutare iniţiale, funcţie de utilitatea informaţiei regăsite. Atunci când utilizează indicii de clasificare, el va consulta documentele din toate domeniile direct relevante cât şi din domeniile analoge/conexe. Selectarea grupelor de clasificare în domeniile conexe trebuie să fie limitată la:

(i)

grupe (subdiviziuni) ierarhice superioare, ce permit cercetarea documentară prin generalizări atât cât este justificat din punct de vedere tehnic, şi

(ii)

subdiviziuni paralele, ţinând cont de faptul că domeniile respective pot deveni din ce în ce mai puţin relevante.

(3)

Dacă examinatorul are dubii cu privire la domeniile adecvate în care să efectueze

cercetarea documentară, el se va consulta cu preşedintele sau membrii comisiei de examinare ori cu un examinator mai experimentat.

(4)

Adesea sunt posibile diferite strategii de cercetare documentară, caz în care
examinatorul trebuie să aleagă, pe baza experienţei sale şi a cunoaşterii domeniilor
şi a colecţiilor, strategia de cercetare cea mai adecvată pentru cazul respectiv şi să
stabilească ordinea în care documentaţia selectată urmează să fie consultată. El
trebuie să acorde prioritate domeniului tehnic principal al cererii, începând cu
elementele de bază cele mai relevante pentru exemplele specifice şi variantele de
realizare a invenţiei revendicate.

(5)

Examinatorul trebuie apoi să efectueze cercetarea documentară, îndreptându-şi
atenţia spre documentele relevante pentru noutate, şi activitate inventivă. El trebuie,
de asemenea, să ia în considerare orice alte documente care pot avea importanţă
pentru cerere, ca de exemplu:
a) cereri conflictuale (cap.IX);
b) documente ce pun la îndoială validitatea oricărei priorităţi revendicate;
c) documente care contribuie la o mai bunăşi corectă înţelegere a invenţiei
(documente “T”);
d) sau care ilustrează cadrul tehnologic şi sunt notate “A”; totuşi, dacă nu există un
motiv special sau un caz deosebit, el nu va insista pe căutarea acestor documente
e) rezumate ale cererilor de brevet publicate, în special în bazele de date
profesioniste.

(6)

Examinatorul trebuie să-şi concentreze eforturile de cercetare şi strategia de
căutare pe secţiuni de documente în care posibilitatea găsirii unor documente foarte
relevante este cea mai mare şi să decidă dacă extinderea cercetării documentare la
alte domenii mai puţin relevante este necesară, doar în funcţie de rezultatele deja
obţinute.

(7)

Examinatorul trebuie să evalueze continuu rezultatele cercetării sale
documentare şi, dacă este necesar, să reformuleze obiectul cercetării în mod
corespunzător. Alegerea grupelor de clasificare care sunt cercetate, sau ordinea în

care ele se cercetează se poate, de asemenea, modifica pe parcursul procedurii, ca

1. o consecinţă a rezultatelor intermediare obţinute. Pe baza rezultatelor obţinute examinatorul trebuie să hotărască, în orice moment pe parcursul cercetării documentare sistematice, dacă este necesar să abordeze cercetarea într-un mod diferit, de exemplu: prin consultarea documentelor citate în documentele relevante selectate prin cercetare sau prin consultarea documentelor care citează un document relevant selectat prin cercetare, sau dacă este necesar ca el să apeleze la
2. o documentaţie disponibilă, de exemplu în Internet sau biblioteca tehnică.
3. Dacă examinatorul nu găseşte niciun document relevant pentru evaluarea noutăţii sau activităţii inventive a invenţiei revendicate, el trebuie să citeze cel puţin stadiul tehnicii care dezvăluie o soluţie la aceeaşi problemă ca cea a invenţiei revendicate (“cel mai apropiat stadiu al tehnicii”). Acest document se va nota cu simbolul “A” în raportul de cercetare documentară. Dacă nici un astfel de document nu a putut fi găsit, examinatorul va cita ca “stadiu al tehnicii cel mai apropiat” un document care rezolvă o problemă apropiată de cea a invenţiei revendicate şi în care soluţia de rezolvare este similară din punct de vedere tehnic cu cea din cererea de brevet analizată. Dacă examinatorul regăseşte documente care prejudiciază noutatea invenţiei revendicate (se vor cita cu simbolul “X”), dar nu afectează activitatea inventivăşi nu regăseşte alte documente care să afecteze activitatea inventivă, va proceda aşa cum s-a menţionat anterior.
4. Luând în calcul motive de ordin economic, examinatorul trebuie să decidă terminarea cercetării sale documentare dacă probabilitatea descoperirii, în continuare, a unui document relevant din stadiul tehnicii devine foarte mică, în raport cu efortul necesar. Cercetarea documentară poate fi de asemenea oprită când documentele care au fost găsite demonstrează clar lipsa noutăţii invenţiei revendicate, sau de asemenea atunci când nu implică o activitate inventivă. Cercetarea cererilor conflictuale trebuie totuşi să fie terminată, în măsura în care acestea sunt prezente în documentaţie.

3. Specificul strategiei cercetării documentare în OSIM

(1) Cercetarea documentară, indiferent de strategia adoptată de fiecare examinator în parte, şi anume o strategie focalizată utilizând din start combinaţii complexe de ecuaţii de căutare combinate prin operatorii disponibili, sau o strategie pas cu pas pornind de la un minim de informaţii disponibil, trebuie să parcurgă următoarele etape considerate esenţiale pentru o cercetare documentară de succes.

a) Consultarea şi confruntarea datelor din cererea de brevet cu cele din Softul Comun pentru a identifica eventualele soluţii înregistrate (posibil de acelaşi solicitant/inventator) care s-ar suprapune total/parţial ori ar avea legătură cu soluţia tehnică supusă cercetării documentare. Această primă etapă are ca principal obiectiv regăsirea posibilelor cereri de brevet care au o dată de depozit anterioarăşi nu sunt încă publicate, deci inacccesibile în RoPatentSearch, dar care constituie stadiul tehnicii pentru aprecierea noutăţii (vezi Art.10 alin.(3) din lege). Pentru simplificarea căutării şi reducerea numărului de documente selectat, recomandăm utilizarea criteriului de căutare de tip interval de timp care să acopere perioada de timp menţionată; b) Consultarea bazei de date RoPatentSearch şi eventual a Secţiunii Dosare OSIM din Intranet care împreună acoperă întreaga colecţie de documente RO publicate. c) Cercetarea documentară poate continua într-una sau mai multe baze de date accesate prin programul EPOQUE. d) Dacă se consideră necesar să se continue cercetarea documentară, mai pot fi accesate online şi alte baze de date (inclusiv literatură nonbrevet) din Internet, precum şi cărţile şi periodicele existente în Biblioteca Tehnicăşi Juridică OSIM (vezi linkul din Intranet). Trebuie notat faptul că traseul menţionat mai sus are doar un rol indicativ, iar oprirea sau continuarea cercetării documentare depinde în primul rând de documentele pertinente regăsite pe parcursul uneia dintre etapele menţionate. De asemenea, la efectuarea oricărei cercetări documentare examinatorul trebuie să aibă în vedere şi raţiunile de ordin economic, indiferent de rezultatele cercetării sale documentare, aşa cum s-a menţionat anterior.

(2) Regăsirea informaţiilor din colecţia de documente de brevet din România.

Baza de date RoPatentSearch împreună cu Secţiunea Dosare OSIM din Intranet,
acoperă întreaga colecţie de documente RO publicate.
Utilizarea combinată a unor criterii de căutare de tip cuvinte cheie în titlu/rezumat
împreună cu clasificarea internaţională (utilizând, de preferinţă, operatorii de
trunchiere disponibili) poate asigura regăsirea unui număr rezonabil de documente,
acoperitor pentru domeniul tehnic cercetat, şi care în acelaşi timp să constituie o
bază pentru continuarea cercetării documentare prin programul EPOQUE.
Totodată, RoPatentSearch permite accesarea stadiului tehnicii citat în cadrul
documentelor selectate.

(3)

Cercetarea documentară prin intermediul programului EPOQUE. Toţi examinatorii de cereri de brevete de invenţie au acces la programul EPOQUE începând cu anul 2003, program care permite o cercetare documentară complexă, perfect adaptată oricărei strategii de documentare avută în vedere de examinator. În timpul cercetării documentare într-una sau mai multe dintre bazele de date care pot fi accesate prin programul EPOQUE, se recomandă utilizarea informaţiilor (referitoare, de exemplu, la o anumită clasificare sau combinaţii de cuvinte cheie ce definesc în mod precis soluţia tehnică supusă cercetării), deja obţinute în cadrul cercetării documentare efectuate în etapele anterioare. Datorită complexităţii programului de căutare EPOQUE, recomandăm selectarea unei baze de date adaptată domeniului tehnic dorit a fi cercetat, corelarea ecuaţiilor de căutare dorite a fi utilizate cu tipul bazei de date selectate (Abstract/Full-text sau combinate) şi evitarea pe cât posibil a ecuaţiilor de tip interval de timp care pot elimina nejustificat documente relevante (cu referire directă la cererile de brevet europene ce desemnează România şi care se încadrează în prevederile Art.10 alin

(3)

din lege.

În cazul utilizării ecuaţiilor de căutare de tip cuvinte cheie, recomandăm consultarea

prealabilă a dicţionarului de sinonime (Epos), iar pentru regăsirea tuturor referinţelor asociate

anumitor documente considerate relevante, a funcţiei COMBI.

Pentru cercetările documentare în baze de date de tip rezumat, recomandăm

utilizarea simultană a claselor IPC, ECLA şi chiar F-term, o analiză statistică a

claselor relevante pentru un set de documente selectate prin cuvinte cheie putând fi obţinută prin comanda ..stat ec/ic (vezi Public Preparation). Pentru informaţii detaliate referitoare la bazele de date care pot fi accesate prin programul EPOQUE, precum şi la noile oportunităţi de cercetare documentară aduse de fiecare nouă versiune de program EPOQUE în parte, recomandăm consultarea informaţiilor stocate în secţiunea EPOQUENET (vezi https://epoxy.epo.org/default.asp).

(4) Colecţii de brevete străine accesibile prin utilizarea Internetului.

În situaţia în care prin utilizarea programului EPOQUE au fost regăsite documente (vezi CN,

KR, JP) care la prima vedere par a conţine informaţii pertinente pentru soluţia tehnică

cercetată, recomandăm accesarea unor baze de date ce permit o traducere automată (în limba

engleză) a acestor documente (vezi link-urile din Intranet şi butonul JP-T din Viewer-

Epoque).

Traducerea automată serveşte doar unei mai bune înţelegeri de către examinator a informaţiei tehnice conţinute în documentul în cauzăşi ea poate fi transmisă solicitantului cu titlu informativ. Pentru a deveni document opozabil, este necesar să existe o traducere autorizată documentului. Totuşi, în prezent, în special pentru documentele de brevet din Japonia sunt puse la dispoziţie rezumate profesionist redactate, în limba engleză, care pot constitui document opozabil.

4. Procedura ulterioară cercetării

(1) După terminarea cercetării documentare, examinatorul trebuie să aleagă din documentele reţinute pe cele ce trebuie să fie citate în raport. Acestea trebuie întotdeauna să includă documentele cele mai relevante (care vor fi special caracterizate în raport, conform art.41(2) din regulament şi regulamentul PCT R43.5(c)). Documentele mai puţin relevante vor fi citate doar când se referă la aspecte sau detalii ale invenţiei revendicate neregăsite în documentele deja selectate pentru a fi citate. În cazuri de dubiu sau cazuri la limită privind noutatea sau activitatea inventivă, examinatorul trebuie să citeze mai multe documente, pentru a exista o idee cât mai completă asupra problemei.

(2)

Pentru a evita creşterea inutilă a costurilor de procedură, examinatorul nu trebuie să citeze mai multe documente decât este necesar şi de aceea, dacă sunt selectate mai multe documente de egală relevanţă, raportul de cercetare documentară nu trebuie să citeze, în mod normal, mai mult de unul din ele. Este de dorit ca raportul de cercetare documentară să fie însoţit de o anexă care să cuprindă documentele de brevet care sunt disponibile şi aparţin aceleiaşi familii de brevet. Aceasta poate fi realizată prin consultarea bazelor de date aflate la dispoziţie la data efectuării cercetării.

(3)

Examinatorul întocmeşte raportul de cercetare documentară potrivit Art.40 din regulament, pe un formular prestabilit, similar cu raportul de cercetare documentară efectuat de către Biroul Internaţional. A se vedea cap. VIII.

(4)

Ocazional, se poate întâmpla ca, după finalizarea raportului de cercetare documentară, să se descopere şi alte documente relevante (de exemplu: într-o cercetare documentară ulterioară pentru o altă cerere dintr-un domeniu apropiat). Aceste documente trebuie să fie adăugate la raportul de cercetare documentară efectuat, dacă sunt găsite înainte de terminarea pregătirilor pentru publicarea cererii împreună cu raportul de cercetare documentarăşi au fost aduse la cunoştinţa solicitantului (în cazul publicării simultane). Dacă astfel de documente sunt identificate până la începerea examinării condiţiilor de brevetabilitate, ele trebuie să fie notificate solicitantului printr-un supliment la raportul de cercetare documentară, în situaţia în care acesta a solicitat raportul de documentare conform prevederilor art.24 alin. (1) din lege. Documentele vor fi în orice caz avute în vedere la examinarea cererii de brevet.

(5)

Dacă se constată o eroare importantă după publicarea raportului de cercetare documentară, se va publica o notă de corectare în BOPI şi solicitantul va fi informat corespunzător. Dacă eroarea se referă la transmiterea unui document incorect citat, va fi transmis documentul corect.

CAPITOLUL III

Clasificarea cererilor de brevet de invenţie şi de model de utilitate

1. Consideraţii generale

Cererile de brevet şi de model de utilitate sunt clasificate, după depunerea la OSIM, conform nivelului avansat al Clasificării Internaţionale a Brevetelor (în continuare CIB) reformate, stabilită prin Aranjamentul de la Strasbourg (art.34 din regulament). Clasificarea constă în atribuirea simbolurilor de clasificare obligatorii, care corespund subiectului tehnic al invenţiei sau invenţiilor revendicate, şi neobligatorii şi/sau de indexare, corespunzând informaţiei tehnice suplimentare de asemenea utilă pentru cercetarea documentară (vezi Ghidul CIB în vigoare publicat pe website-ul OMPI). Termenii “Clasificare Obligatorie” şi “Clasificare Neobligatorie” sunt definiţi în Ghidul Clasificării Internaţionale a Brevetelor. Examinatorul trebuie, în primul rând, să identifice şi să clasifice obiectul/obiectele tehnic(e) ale invenţiei, conform indicaţiilor date în “Clasificarea obligatorie”. Clasificarea constituie un mijloc de ordonare a documentelor de brevet, utilizată de oficiile de brevete şi de alţi utilizatori, în vederea identificării şi regăsirii informaţiei conţinută în aceste documente.

2. Etapele de clasificare

2.1. Clasificarea iniţială (preliminară)

(a)

Cererile de brevet sunt clasificate într-o primă etapă, clasificare iniţială, în procedura de examinare preliminară.

(b)

Clasificarea iniţială se efectuează în urma studierii (analizei) descrierii şi revendicărilor din depozitul iniţial, pe baza revendicărilor independente. Cererile de brevet publicate fără a fi însoţite de un raport de documentare poartă indicii clasificării iniţiale (Art.35 alin.(13) lit.b) din regulament).

(c)

În acest stadiu clasificarea este stabilită luând în considerare conţinutul cererii aşa cum a fost depusă iniţial, fără a lua în considerare amendamentele aduse până la momentul publicării.

(d)

Clasificarea iniţială serveşte de asemenea pentru dirijarea cererilor de brevet şi a celor de modele de utilitate, în funcţie de domeniu tehnic, din serviciul Examinare

Preliminară către serviciile de Examinare în Fond.

(e)

Simbolurile de clasificare se notează pe dosarul cererii de brevet şi se introduc în Softul comun

(f)

Dacă o cerere care a fost transferată la Serviciul de examinare de fond a fost găsită ca fiind incorect clasificatăşi deci inadecvat atribuită, ea este reclasificatăşi realocată de către şeful serviciului care a primit-o, indicaţia de pe dosar (simbolul de clasificare) fiind modificată în mod corespunzător. Modificarea va fi operată în cadrul Serviciului Examinare Preliminară în Registrul Naţional al cererilor de brevet şi în Softul Comun.

(g)

Orice transfer de dosar trebuie operat în sistemul electronic de gestionare a cererilor de brevet (Soft comun) la serviciul Examinare Preliminară.

2.2. Clasificarea oficială a cererii

(1)

Clasificarea oficială a cererii de brevet este stabilită de examinator după ce a studiat conţinutul revendicărilor şi descrierii cererii de brevet în vederea executării cercetării documentare şi a întocmirii raportului de cercetare documentară.

(2)

Cererile de brevet publicate însoţite de un raport de documentare (art.24 alin.(1) din lege şi art.40 din regulament) poartă indicii clasificării oficiale.

(3)

Dacă, clasificarea oficială a invenţiei revendicate în cererea de brevet, se concretizează în mai mult de o subclasă sau mai mult de o grupă principală (“00”) a unei subclase, cererii de brevet i se atribuie toţi indicii obligatori de clasificare corespunzători.

(4)

Clasificarea invenţiei, aşa cum este ea revendicată, trebuie să fie diferită de orice altă clasificare adiţionalăşi/sau cod de indexare. În plus, dacă este necesar să se atribuie mai mult de un simbol pentru invenţia în sine, simbolul care identifică invenţia pentru care sunt date cele mai multe informaţii, trebuie indicat primul, pentru ca să faciliteze alocarea ulterioară a cererilor de brevet la serviciile de Examinare de Fond.

(5)

Clasificarea trebuie să fie stabilită fără a lua în considerare modificările descrierii sau revendicărilor ulterioare datei de depozit a cererii , deoarece această clasificare trebuie să se refere la dezvăluirea din cererea publicată, adică cererea de la data de depozit. Dacă totuşi înţelegerea de către un examinator a invenţiei sau a conţinutului cererii, de la data de depozit, este modificată semnificativ ca rezultat al cercetării

documentare (de exemplu ca rezultat al stadiului anterior al tehnicii găsit sau din cauza clarificării aspectelor aparent neclare) şi dacă pregătirile pentru publicare nu au fost terminate, examinatorul trebuie să modifice clasificarea în mod corespunzător şi va semnala această modificare la Serviciul de Examinare Preliminară, unde se pregăteşte publicarea cererii de brevet.

(6)

Ca urmare a efectuării cercetării documentare şi examinării, clasificarea iniţială poate fi confirmată, completată sau modificată devenind astfel clasificare oficială.

(7)

Clasificarea poate suferi modificări şi ca urmare a limitării brevetului acordat conform prevederilor art.51 alin.(2) din lege, prin hotărârea Comisiei de reexaminare.

(8)

Dacă în perioada dintre publicarea cererii de brevet, întocmirea şi publicarea raportului de documentare şi/sau finalizarea examinării cererii de brevet, a apărut o nouă versiune a clasificării, examinatorul va utiliza pentru raportul de documentare versiunea CIB care era în vigoare la momentul publicării cererii.

2.3. Clasificarea definitivă în cazul publicării ulterioare a Raportului de cercetare documentară

(1)

Clasificarea oficială rămâne definitivă după prezentarea cererii de brevet în Comisia de examinare, în vederea luării unei hotărări, corectitudinea clasificării fiind confirmată în urma verificării acesteia.

(2)

Dacă raportul de cereceare documentară nu este disponibil la timp pentru publicarea lui împreună cu cererea, şi ca urmare este publicat separat, conform prevederilor art. 24 alin. (2) din lege, iar examinatorul constată că este necesar să modifice clasificarea iniţială, el trebuie să menţioneze că indicii noi de clasificare constituie “clasificarea definitivă”. O astfel de modificare a clasificării trebuie efectuată doar dacă examinatorul este convins că ea este necesară.

3. Clasificarea invenţiilor nedezvăluite în cererea de brevet

În cazul în care invenţia nu este dezvăluită în cererea de brevet suficient de clar şi complet (art.18 alin.(1) din lege), inclusiv dacă domeniul de aplicare a invenţiei revendicate nu este clar, clasificarea trebuie să se bazeze pe ceea ce pare a fi invenţia, în măsura în care aceasta poate fi înţeleasă (art.34 alin.(3) din regulament).

4. Clasificarea în cazul lipsei de unitate a invenţiei

Dacă apar obiecţii cu privire la lipsa unităţii invenţiei, toate invenţiile trebuie să fie clasificate, deoarece toate vor fi cuprinse în cererea publicată (Art.35 alin.(17) din regulament). Fiecare invenţie revendicată urmează să fie clasificată (a se vedea şi Cap.VII). Atribuirea indicilor de clasificare va avea loc chiar dacă raportul de documentare este efectuat pentru invenţia sau grupul de invenţii care respectă principiul unităţii.

5. Verificarea clasificării

Ca o regulă generală, cererile nu vor fi sistematic analizate privind corectitudinea atribuirii claselor de către examinator. Totuşi, atât în cadrul Comisiei de examinare, cât şi în cadrul Comisiei de verificare a calităţii examinării, se va controla corectitudinea claselor atribuite.

6. Accesarea Clasificării Internaţionale a Brevetelor (CIB)

CIB nivel avansat este revizuită continuu şi noile versiuni sunt publicate cu regularitate pe site-ul OMPI (WIPO) dedicat acestui subiect ( https://www.wipo.int/classifications/ipc/en /). Formatul electronic este însoţit de un ghid de utilizare, index de cuvinte cheie, glosar de termeni şi liste de concordanţă, care împreună vin în sprijinul celui care stabileşte clasificarea. Ca element de verificare a corectitudinii simbolurilor de clasificare CIB este implementat ca parte componentă a sistemului electronic de gestionare a cererilor de brevet.

CAPITOLUL IV

STADIUL TEHNICII

1. Stadiul tehnicii - dezvăluirea orală, etc.

(1)

La Art.10 alin.(2) şi alin.(3) din lege, coroborat cu Art.38 din regulament, se prevede că stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile

publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire ori prin orice alt mijloc, pană la data de depozit a cererii de brevet de invenţie sau după caz, a datei de prioritate a cererii. Art.10 alin.(3) din lege prevede că stadiul tehnicii cuprinde de asemenea, conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru care s-a deschis faza naţională în România, sau al cererilor de brevet European desemnând România, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit, sau dacă este cazul, de prioritate revendicatăşi recunoscută, anterioară celei menţionate la art.10 alin.(2) din lege, şi care au fost publicate la sau după această dată. Aceste cereri, deşi fac parte din stadiul tehnicii, nu pot fi luate în considerare la aprecierea activităţii inventive a unei cereri de brevet. Totodată, cererile retrase, considerate a fi fost retrase sau respinse înainte de publicarea lor, nu se consideră ca făcând parte din stadiul tehnicii.

(2)

Noţiunile “Cunoştinţe accesibile publicului” şi “public” sunt definite şi detaliate în art. 38 alin.(2) – (6) din regulament. Dezvăluirea sau descrierea orală face obiectul art.38 alin.(7) -(9) din regulament. Ca şi în practica europeană, în care descrierea orală publicăşi utilizarea sunt considerate ca făcând parte din stadiul tehnicii, dar pot fi citate la efectuarea unei cercetări documentare numai dacă sunt confirmate printrun document scris, legea română prevede în mod explicit acelaşi lucru (art.38 alin.(9) din regulament). De menţionat este faptul că referinţa la dezvăluiri orale, utilizare publică, dezvăluire prin vânzare, etc, sunt în general mijloace de probă folosite în procedurile în revocare sau în anulare, examinatorul nefiind obligat să folosească astfel de elemente ale stadiului tehnicii pentru a efectua o cercetare documentară de calitate, sau o analiză a noutăţii, respectiv activităţii inventive.

(3)

Pentru cererile de brevet prevăzute de art. 40 alin.(2) din lege, se va avea în vedere faptul că ele se publică în termen de 3 luni de la data declasificării, potrivit art.23 alin. (5) din lege. În situaţia în care, pentru astfel de cereri se solicită examinarea de fond, şi ca urmare, este necesară întocmirea unui raport de documentare (desigur el nu va fi publicat!), stadiul tehnicii va cuprinde şi cererile de brevet şi brevetele acordate fără publicarea cererilor în baza cărora au fost acordate. În situaţia în care, la efectuarea unei cercetări documentare, se constată că invenţia

revendicată conţine informaţii clasificate, (ce intră sub incidenţa art.40 alin.(2) din lege), pertinente în raport cu caracteristicile tehnice ale acesteia, OSIM notifică solicitanţilor cererilor clasificate, pentru a declasifica informaţiile până la nivel public, în vederea publicării acestor cereri.

2. Prioritatea

(1)

În situaţiile în care într-o cerere de brevet de invenţie este revendicată o
prioritate, stadiul tehnicii luat în considerare la efectuarea cercetării documentare
cuprinde toate cunoştinţele devenite accesibile publicului până la data de prioritate a
cererii (art.38 alin (1) din regulament).

(2)

Totuşi, examinatorul va avea în vedere prevederile art.20 din lege şi ale art.10
din regulament, referitoare la prioritatea convenţionalăşi revendicarea acesteia.
Deoarece în cadrul Serviciului Examinare Preliminară, documentele depuse la
revendicarea unei priorităţi sunt analizate, în vederea recunoaşterii acesteia, pentru
examinatorul care efectuează cercetarea documentară trebuie să existe o
confirmare clară a faptului că prioritatea revendicată a fost recunoscută. Cu alte
cuvinte, să existe confirmarea datei până la care se cercetează stadiul tehnicii. Dacă

o astfel de confirmare nu există la data efectuării cercetării documentare,
examinatorul va considera ca dată relevantă, data de depozit a cererii, urmând ca
ulterior, să restricţioneze cercetarea, în cazul recunoaşterii priorităţii. Se va avea în
vedere art.22 din lege.
La publicarea cererii de brevet, se are în vedere faptul că data de prioritate se
publică numai dacă aceasta a fost recunoscută.

(3)

Cereri de brevet conflictuale.
În cazul efectuării unui raport de documentare pentru o cerere de brevet şi au fost
găsite documente constând din cereri cu dată de depozit ulterioară datei de depozit
a cererii pentru care se efectuează documentarea, dar în care sunt revendicate şi
recunoscute priorităţi de cereri, cu dată de depozit anterioară, cercetarea va avea în
vedere aceste cereri de brevet publicate, depuse până într-un an după data
depunerii cererii de documentat.
În general, atunci când cercetarea documentară se efectuează în mai puţin de 12

luni de la data de depozit a unei cereri de brevet depusă pe cale naţională, sau în mai puţin de 18 luni de la data de depozit (nu de prioritate!!) în cazul unei cereri de brevet depusă pe cale internaţională, cercetarea nu are în vedere posibilele cereri conflictuale. Acestea reprezintă fie cererile ce pot fi depuse în intervalul de prioritate convenţională, fie cele publicate la 18 luni.

3. Date de referinţă ale documentelor citate în raport; data de depozitului şi data priorităţii

(1)

Examinatorul ia în considerare la efecutarea cercetării, documente publicate între cea mai veche dată de prioritate, în situaţia mai multor priorităţi revendicate şi data depozitului cererii respective (au aceeaşi dată de publicare cu data de depozit a cererii de documentat). În cazul în care într-o cerere sunt revendicate mai multe priorităţi, pentru documentare va fi avută în vedere, pentru fiecare obiect revendicat, data de prioritate corespunzătoare. Pentru a decide care documente să fie selectate pentru citare în raportul de cercetare documentară, examinatorul are în vedere aceste date şi trebuie, de preferinţă, să aleagă cel mai apropiat (ca soluţie tehnică) document publicat anterior datei de prioritate. Astfel, de exemplu, dacă sunt două documente, unul publicat înainte de data priorităţii şi altul după această dată, dar înainte de data de depozit a cererii, ambele în aceeaşi măsură de relevante, el va alege primul document doar pentru analiza condiţiei de noutate, şi respectiv, ambele pentru analiza activităţii inventive.

(2)

Examinatorul din serviciile de examinare în fond are responsabilitatea de a verifica şi constata în ce măsură invenţia revendicată este regăsită în documentul de prioritate. Documente ce indică faptul că revendicarea unei priorităţii ar putea fi nejustificată (de exemplu: o cerere anterioară sau un brevet provenit de la acelaşi solicitant, indicând că cererea a cărei prioritate este revendicată poate să nu fie prima cerere pentru invenţia respectivă), trebuie să fie citate în raportul de cercetare documentară. În mod normal, pentru astfel de cazuri nu se efectuează o cercetare specială, decât dacă există un motiv special, de exemplu când cererea a cărei prioritate se revendică este “o continuare în parte” a unei cereri anterioare pentru

care nu a fost revendicată nici o prioritate. De menţionat faptul că, uneori, ţara de

rezidenţă a solicitantului este diferită de ţara cererii în care s-a depus cererea de prioritate, poate fi o indicaţie că nu este vorba despre o primă depunere, fapt ce justifică o anumită extindere a cercetării.

(3)

Extinderea cercetării se va direcţiona către: a) documente de brevet publicate, înregistrate anterior datei de prioritate revendicate şi provenind de la acelaşi solicitant, sau b) documente de brevet publicate ce revendică o prioritate a unei cereri înregistrate anterior datei de prioritate a cererii de brevete de cercetat, solicitantul fiind de asemenea acelaşi.

(4)

Cercetarea documentară nu trebuie, în mod normal, să ia în consideraţie documentele publicate după data de depozit a cererii.

(5)

Totuşi, pot exista situaţii în care se regăseşte un document relevant, publicat după data de depozit a cererii de cercetat; de exemplu: un document ulterior, ce conţine principiul sau teoria ştiinţifică pe care se bazează invenţia, şi care poate fi util pentru o mai bună înţelegere a invenţiei, sau un document ulterior ce arată că principiul sau elementele pe care se bazează invenţia sunt incorecte. Cercetarea nu trebuie să se extindă în acest scop, dar documentele de această natură, cunoscute examinatorului, ar putea fi selectate pentru citare în raport.

(6)

În condiţiile prevăzute de art.11 din lege şi art.28 din regulament, divulgarea invenţiei nu este opozabilă solicitantului, sau predecesorului în drepturi al acestuia. În situaţia în care examinatorul găseşte pe parcursul cercetării documentare, documente despre care consideră că se încadrează în prevederile acestor articole, el le va cita în raportul de cercetare documentară cu notaţia A, astfel încât ele nu vor pune în discuţie noutatea sau activitatea inventivă a invenţiei, în procesul de examinare. Data de referinţă pentru cerecetare va fi data de depozit a cererii. De menţionat însă că notificările privind demonstrarea abuzului sau cele cu privire la declararea expunerii invenţiei, pot fi transmise şi ulterior raportului de cercetare, în momentul în care examinatorul analizează noutatea şi activitatea inventivă a

invenţiei.

4. Conţinutul dezvăluirilor stadiului tehnicii

(1)

Ca o regulă generală examinatorul selectează pentru referinţe numai documente care se găsesc în colecţiile de cercetare sau la care are acces într-un alt mod. În acest fel nu există nici o îndoială referitoare la conţinutul documentelor citate, deoarece se presupune că examinatorul, a analizat fiecare document citat şi la cerere, poate furniza o copie a acestuia (art.40 alin.(15) din regulament).

(2)

Totuşi, în anumite împrejurări, un document al cărui conţinut nu a fost verificat, poate fi citat, cu condiţia să existe o justificare pentru presupunerea că există o identitate de conţinut cu un alt document pe care examinatorul l-a verificat; ambele documente trebuie apoi să fie menţionate în raportul de cercetare; de exemplu, în locul documentului publicat înainte de data de depozit, într-o limbă pe care nu o cunoaşte, sau care nu este de largă circulaţie şi selectat pentru referinţe, examinatorul poate să verifice un document correspondent (adică un alt membru al aceleiaşi familii de brevete, sau o traducere a unui articol) publicat însă după data de depozit; de asemenea examinatorul poate presupune că, în absenţa unor indicaţii explicite faţă de o situaţie contrară, conţinutul unui rezumat este inclus în documentul iniţial. De asemenea, examinatorul poate să presupună că un raport al unei prezentări(descrieri) orale este în concordanţă cu obiectul acesteia.

(3)

Înainte de citarea unor documente într-o limbă străină pe care nu o cunoaşte, sau care nu este de largă circulaţie, examinatorul trebuie să se asigure că documentul este relevant (de exemplu printr-un document correspondent sau un rezumat în limba română sau altă o limbă de largă circulaţie, sau printr-un desen sau o formulă chimică din document).

5. Aspecte privind data divulgării

(1) Orice indicaţie dintr-un document referitoare la data publicării sale trebuie să fie acceptată drept corectă, cu excepţia cazului când se dovedeşte contrariul, de exemplu: se descoperă de către examinator sau se prezintă de către solicitant acelaşi document, publicat anterior. Dacă data indicată a publicării nu este suficient de precisă (de exemplu este precizat numai anul sau anul şi luna) pentru a stabili dacă publicaţia a fost înainte de data de referinţă pentru cercetare, examinatorul va trebui să stabilească data exactă cu suficientă precizie. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se va proceda conform Art.38 alin.(4) din regulament, luându-se în considerare ca devenind accesibilă publicului în ultima zi a lunii, respectiv ultima zi a anului. Pentru cazul folosirii unui document din arhiva tehnică publică poate fi avută în vedere data primirii lui, atestată prin ştampila aplicată pe document sau o referinţă într-un alt document, care trebuie apoi să fie citat.

6. Aprecierea activităţii inventive

În vederea aprecierii condiţiei de activitate inventivă a invenţiei, conform art.12 alin.(1) din lege, examinatorul va lua în considerare activitatea inventivă în raport cu toate aspectele invenţiei revendicate, cum sunt: problema obiectivă de rezolvat, formulată implicit sau explicit în descriere, principiile ştiinţifice sau considerentele tehnice pe care se sprijină invenţia revendicată, elementele constitutive şi efectele sau rezultatele obţinute în domeniul tehnic de aplicare a invenţiei revendicate.

CAPITOLUL V

DOCUMENTAŢIA PENTRU EFECTUAREA CERCETĂRII
1.Organizarea şi componenţa documentaţiei disponibile pentru cercetare.

Documentaţia, pentru cercetarea documentară, ce se consultă de către examinatorii OSIM reprezintă documentaţia minimumă PCT, aşa cum este ea definită în regulamentul PCT, R34.1 (b)(i) şi (c), şi care se completează cu documentele din Colecţia Naţională de Brevete ce cuprinde şi cererile şi brevetele româneşti, precum şi brevetele Europene validate în România. Accesul la Colecţia Naţională de Brevete se poate face prin intermediul interfeţei RoPatentSearch prin pagina de Intranet a OSIM, iar în bazele de date străine prin intermediul programului EPOQUE, ce reprezintă practic o sumă de programe destinate regăsirii, vizualizării şi chiar stocării documentelor relevante din stadiul tehnicii. Dacă mai este necesar se mai pot consulta şi colecţiile de documente comerciale prin accesare pe Internet. Adiţional, sunt puse la dispoziţia examinatorului periodice, cărţi şi alte publicaţii ale literaturii tehnice. Această literatură nonbrevet este în principal aranjată în Biblioteca Tehnică a OSIM, într-un mod adecvat pentru consultare; părţi ale ei, cum ar fi adrese de Internet deosebit de relevante, sunt selectate pe domenii de activitate şi făcute disponibile pentru accesul online, prin intermediul paginii de Intranet (Biblioteca Tehnică), într-o documentaţie sistematică.

2. Documentaţia minimă PCT

(4.1) Documentaţia de cercetare documentară accesibilă sistematic include documente de brevet naţionale aparţinând documentaţiei minime PCT, aşa cum este specificat în regulamentul PCT, R34.1 (b)(i) şi (c): a) brevetele şi/sau cererile de brevet publicate în sau după 1920 în Franţa, fostul Reichspatentamt al Germaniei şi Republica Federală Germania, Elveţia (numai în limbile francezăşi germană), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii;

Observaţii: în ceea ce priveşte brevetele Elveţia publicate între 1920 şi 1940 (care au fost incluse după 1973) sunt incluse, din raţiuni economice, numai cele în care nu s-a revendicat nici o prioritate (prin analogie cu PCT, R34.1 (c) (vi).

b) certificatele de modele de utilitate şi/sau cereri publicate ale acestora eliberate de Franţa;

c) brevete şi/sau cereri de brevet publicate în care nu este revendicată nici o prioritate, publicate în Austria, Australia şi Canada după 1970 aşa cum au fost selectate şi făcute disponibile de aceste ţări;

d) rezumatele în engleză ale brevetelor şi/sau cererilor de brevet publicate eliberate de Japonia şi fosta Uniune Sovieticăşi Federeţia Rusăşi certificate de inventator emise de acestea, pentru care rezumatele în limba engleză sunt, în general, disponibile. De asemenea, sunt incluse cererile de brevet, internaţionale (PCT) şi regionale (de exemplu: europene) publicate, brevetele şi certificatele de inventator (PCT, R34.1 (b)(ii)).

(4.2) Sunt considerate de interes şi este recomandabil să fie cercetate:
a) brevete publicate de Franţa, Germania sau Regatul Unit înainte de 1920;
b) brevete şi cereri de brevet, publicate de Olanda (din 1912);
c) brevete publicate de Belgia din 1912 şi Luxemburg din 1946.
În prezent toate aceste documente pot fi accesate on-line, în diverse baze de date.

CAPITOLUL VI

1. Unitatea invenţiei în cadrul cercetării documentare

(1)

Prevederile art. 19 alin.(1) din lege se referă la unitatea unei invenţii din cadrul cererii de brevet. Pronunţarea asupra lipsei de unitate a invenţiei într-o cerere de brevet, se poate face la prima vedere, numai din consultarea depozitului naţional reglementar, aşa numita lipsă de unitate “a priori”, sau ulterior, după începerea cercetării documentare-lipsă de unitate “a posteriori”. În raportul de cercetare urmează să fie trecute doar documente referitoare la prima invenţie (soluţie tehnică) revendicată, sau primul grup de invenţii unitar, celelalte urmând a fi cercetate eventual ulterior, după achitarea de către solicitant a taxelor.

(2)

Potrivit art.40 alin.(13) din regulament, examinatorul va aduce la cunoştinţa solicitantului lipsa unităţii invenţiei printr-o notificare, prin care este invitat să indice pentru care invenţie, sau grup de invenţii doreşte să se întocmească raportul de cercetare. În cazul în care doreşte să se întocmească raportul de cercetare pentru toate invenţiile sau grupurile de invenţii cuprinse în cererea de brevet, solicitantul trebuie să achite şi pentru acestea, taxele legale de întocmire a raportului de cercetare. În situaţia lipsei de unitate a invenţiei, solicitantul poate depune o opţiune scrisă privind divizarea cererii, fie din proprie iniţiativă, fie în urma notificării transmise de examinator, în condiţiile prevăzute de art.19 alin. (2) şi alin.(3) din lege. În situaţia în care solicitantul este notificat asupra lipsei de unitate şi nu transmite nicio opţiune, raportul de documentare se întocmeşte pentru prima invenţie sau primul grup unitar de invenţii revendicat. Conform prevederilor de la art. 35 alin. (14)

din regulament, OSIM publicăşi revendicările invenţiei sau grupului de invenţii rămas în urma divizării în cererea de brevet de bază.

(3)

Plata taxelor pentru întocmirea raportului de documentare trebuie efectuată întrun termen acordat de OSIM, dar care conform practicii PCT (R40.3), nu poate să fie inferior unei perioade de cinsprezece sau treizeci de zile, funcţie de adresa de corespondenţă a solicitantului, respectiv mandatarului. Raportul de cercetare documentară urmează să fie redactat pentru toate acele părţi ale cererii de brevet care se referă la invenţii pentru care au fost plătite alte taxe de cercetare, (PCT. Art. 17/3(a)). Raportul de cercetare documentară va identifica faptul că invenţia este neunitarăşi va indica acele revendicări pentru care a fost efectuată cercetarea.

(4) Notificarea asupra lipsei unităţii invenţiei se poate face atât în examimnarea preliminară,

cât şi în examinarea de fond, în aceleaşi condiţii. În mod deosebit, în serviciul de Examinare

preliminară nu se vor ridica obiecţii privind lipsa unităţii invenţiei doar pentru că invenţiile

revendicate sunt clasificate în grupe de clasificare diferite.

(5) În cazuri cu totul excepţionale, chiar la constatarea lipsei de unitate “a posteriori”, examinatorul poate să efectueze o cercetare documentară completă pentru toate invenţiile din cerere, în special în situaţia în care invenţiile sunt foarte apropiate din punct de vedere conceptual. În aceste cazuri, rezultatele cercetării documentare se includ într-un singur raport de documentare şi nu se cer taxe suplimentare pentru întocmirea acestuia, deoarece toate revendicările au putut fi cercetate. Totuşi, dacă raportul de documentare este însoţit de opinie scrisă asupra brevetabilităţii, se va menţiona lipsa de unitate a invenţiei.

(6) Dacă pentru o cerere pentru care s-a deschis faza naţională în România, într-o cercetare

suplimentară, care urmează cercetării internaţionale (PCT), apare o problemă de unitate a

invenţiei, se va evita devierea de la poziţia luată de Autoritatea de Cercetare Internaţională

(ISA) în raportul de cercetare internaţională, cu excepţia cazului când revendicările au fost modificate, sau interpretarea regulilor privind unitatea invenţiei a fost clar eronată. Dacă se

constată lipsa de unitate “a posteriori”, ca rezultat al cercetării suplimentare, examinatorul

trebuie să acţioneze corespunzător.

2. Lipsa unităţii în cazul solicitării unui raport de documentare cu opinie scrisă asupra brevetabilităţii

(1) Atunci când examinatorul constată că invenţia prezentată în cererea de brevet este neunitară, adică conţine două sau mai multe invenţii sau grupuri de invenţii care nu respectă condiţia de unitate, va trimite solicitantului cererii de brevet o notificare prin care i se aduce la cunoştinţă lipsa de unitate şi este invitat fie să-şi aleagă o invenţie sau grup de invenţii pentru care se va întocmi raportul de documentare cu opinie scrisă, fie să achite plata taxei pentru întocmirea raportului şi pentru celelate invenţii care nu respectă condiţia unităţii. În lipsa unei răspuns, examinatorul va întocmi raportul de documentare cu opinie scrisă doar pentru prima invenţie care îndeplineşte condiţia de unitate. (Art.40 şi 41 din regulament). În cazul unei cererii de brevet neunitare, în opinia scrisă se vor face referire şi la lipsa de unitate şi la motivele ce au determinat-o, indicându-se care revendicări aparţin fiecărei invenţii.

CAPITOLUL VII

OBIECTE EXCLUSE DE LA CERCETAREA DOCUMENTARĂ

1. Consideraţii generale

(1)

Pe baza revendicărilor unei cereri de brevet care se referă la obiectele excluse de la brevetare (art.8 alin.(1) din lege), excepţiile de la brevetare (art.9 alin.(1), din şi art. 13 din lege, nu se va putea întocmi un raport de documentare. Deoarece o

cercetare semnificativă nu este posibil de efectuat o declaraţie în acest sens, înlocuieşte raportul de documentare (art.41 alin.(6) din regulament).

(2)

Situaţia, de la pct.(1), poate apărea doar pentru o parte din revendicări, în care caz se efectuează o cercetare parţialăşi raportul de cercetare este suplimentat cu o declaraţia referitoare la acele revendicări/obiecte pentru care nu se poate efectua cercetarea.

(3)

În timp ce o hotărâre în această privinţă revine examinării de fond, opţiuni/obiecţii provizorii referitoare la situaţiile menţionate, trebuie să fie formulate câteodată încă din procedura de examinare preliminară.

2. Metodele de tratament al corpului uman sau animal prin chirurgie sau terapie şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal.

(1)

În ceea ce priveşte metodele de tratament al corpului uman sau animal prin chirurgie sau terapie şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal, trebuie observat că acestea deşi sunt excluse de la brevetare conform art.9 lit.d) din lege, produsele, în special substanţele sau compoziţii, utilizate în aceste metode nu sunt excluse de la brevetare, cu condiţia ca utilizarea acestor produse pentru oricare din aceste metode să nu fie inclusă în stadiul tehnicii (art.10 alin.(4) din lege). În plus, art.10 alin.(5) din lege prevede posibilitatea obţinerii protecţiei prin brevet, prin alte produse “purpose-related” (cu utilizare specifică nouă şi inventivă) în oricare dintr-o astfel de metodă. Trebuie observat că o revendicare de forma “Utilizarea unei substanţe sau compoziţii X pentru fabricarea unui medicament pentru aplicaţia (utilizarea) terapeutică Z” (revendicare de tip elveţian - “swiss - type claim” este admisibilă fie pentru o primă utilizare terapeutică, fie pentru o altă utilizare terapeutică “ulterioară”.

(2)

Examinatorul este în măsură să aprecieze dacă va efectua o cercetare documentară, chiar dacă, revendicarea este redactată ca o metodă de tratament medical, deci un obiect nebrevetabil, dar caracteristica tehnică determinantă constă

în efectul substanţei care este un obiect pretabil cercetării documentare. Totuşi, în cazul în care este se constatată existenţa unor caracteristici specifice de metodă (de exemplu instrucţiuni de administrare destinate utilizatorului sau combinaţii de tratament farmaceutic cu tratamentul fizic), nu este posibil a se efectua o cercetare documentară semnificativă.

(3) În situaţia întocmirii raportului de documentare cu opinie scrisă, se va atrage atenţia solicitantului asupra faptului că metoda reprezintă un obiect exclus de la brevetare.

3. Alte situaţii în care raportul de documentare nu poate fi întocmit.

(1)

O altă situaţie, în care o cercetare documentară nu poate fi întocmităşi în care o declaraţie în acest sens poate să înlocuiască parţial sau total raportul de cercetare, poate rezulta dintr-o cerere conţinând neclarităţi, inconsecvente şi contraziceri, până la nivelul la care este imposibil să se poată efectua o cercetare documentară care să aibă sens. În acest caz, examinatorul trebuie să suspende cercetarea pentru a cere de la solicitant clarificări şi lămuriri şi abia după primirea lor, să o reînceapă cercetarea documentară. astfel încât să ajungă la rezultate.

(2)

Exemple nelimitative pentru interpretarea art.40 alin.(10) lit.c) din regulament pentru cazurile când cercetarea documentară nu poate fi efectuată dat fiind dezvăluirea insuficientă a invenţiei (art.18 alin.(1) din lege): i) soluţia tehnică din revendicări nu este suficient prezentată în descriere pentru a fi înţeleasă, respectiv revendicările nu au suport în descriere; revendicările sunt prea vagi (sau prea largi)sau au un caracter speculativ. ii) revendicările nu sunt concise; un exemplu este în cazul în care revendicările sau posibilităţile acoperite printr-o revendicare sunt prea numeroase ceea ce face imposibil de determinat obiectul a cărui protecţie este cercetat. iii) lipsa de claritate a revendicărilor; un exemplu este în cazul în care parametrul ales de solicitant pentru a defini invenţia sa nu permite efectuarea unei comparaţii semnificative cu stadiul tehnicii. Dacă solicitantul remediază ulterior deficienţele semnalate în situaţia opiniei scrise,

prin amendamente, atunci o cercetare suplimentară poate fi realizată în procedura de examinare.

CAPITOLUL VIII